Heloisa

Uneori mă întreb dacă existase cu adevărat, sau dacă nu fusese cumva doar un produs al imaginației mele. Dar atunci, cine stătea rezemată, cu 4 ani în urmă, în cadrul ușii deschise, în a șasea mea seară petrecută la mica ei pensiune?

Desculță, cu piciorul stâng sprijinit de tocul ușii, cu faldurile rochiei  jucând ispititor în jurul ei, îmi trezise cele mai vii fantasme. Își plecase apoi puțin capul într-o parte, studiindu-mă oblic printre gene și cele câteva șuvițe negre răvășite peste privirea opacă. O făptură vibrantă și ruptă de realitate părând că se luptă să diminueze efectul prezenței mele.

Prin fumul de țigară expirat, mi s-a adresat într-un târziu cu o șoaptă stinsă, însoțită de un puternic accent local. Senhor, s-a oprit furtuna. E o seară atât de frumoasă.  Se pretează la povești… Am îndemnat-o să continue pentru a nu dizolva vraja instaurată. Soarele crepuscular crea o lumină absurdă în jurul siluetei ei, decorul ireal alimentându-mi și mai mult dorința. Heloisa, nepăsătoare, trăgea cu nesaț din țigara ținută între degetele întunecate, ornate de inele din argint masiv. Nu știu când m-am ridicat din scaun și m-am apropiat de ea nesigur, cu paharul de whisky în mâna stângă. Cumva, era cel mai firesc lucru din lume sa mă aflu în apropierea ei strivitoare.

Purta o rochie vaporoasă de culoarea vaniliei și poalele rochiei dansau învolburate în adierera răcoroasă a brizei întețite, strecurată în interior prin ușile deschise. Ploaia de abia stătuse. Aflându-mă acum doar la câțiva centimetri distanță de ea, am mai luat o gură zdravănă de whisky. Am îndrăznit să-i inspir timid aburii pielii de castană decolorată. Mirosea a ocean sărat și vânt și ploaie… Împins de o nevoie inexplicabilă de atingere, am întins mâna ca prin vis și i-am luat țigara aprinsă dintre degetele răcoroase. Nu s-a împotrivit, dimpotrivă, mi-a desprins paharul din mână și a sorbit din el absentă. Heloisa a devenit pe loc întruchiparea religioasă a unei percepții. Am tras adânc un fum și i-am simțit pe buze aroma sălbatică imprimată pe filtrul maroniu.

Tema săptămânii – Descrierea unui personaj imaginar.

Mă găsiți și aici