Mi-aș dori…

Mi-aș dori să pot aduna toată dragostea ce le-o port și să o așez cu grijă într-un coș. Să o amestec cu toate cele de mine învățate și să o frământ cu mângâieri, stropind-o cu picături de lacrimi scurse din rugăciunile de seară.

S-ar împleti toate natural și dragostea mea de mamă ar căpăta forma unui nor. Puf de speranță atât de fin și de alb. Atât de perfect, încât soarele și-ar dărui razele lui. O sală de dans, doar a lor unde să valseze cu curcubee ca parteneri. Doamne, ce frică mi-ar fi să-l ating!

Dar mi-aș dori totuși să o fac. Să desprind ușor fiecare rază și să fac un fir dumnezeiesc. L-aș toarce cu ochii, cu inima, cu durerea. Un pulovăr de iubire aș crea. Să îl ofer copiilor mei, pentru a-l purta toată viața.

Pentru că, ce poate ocroti sufletul unui om mai bine decât dragostea unui părinte? Iubire amestecată cu griji, cu învățăminte, mângâieri, rugăciuni și speranță. Un tot purtat ca un simplu pulovăr de lână să le țină sufletul cald.

Flash – Suflete sub pulovere de lână

Autor: Mona, O carte nescrisă

Reclame

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s